George Sava
S-a născut la 13 septembrie 1962 în satul Viişoara, comuna Păuneşti, judeţul Vrancea într-o familie de ţărani. În toamna anului 1962, tatăl său, Leon Asavei, a fost forţat prin bătaie să intre în colectiv. În 1978, la 16 ani, George Sava s-a angajat ca muncitor la Uzina „Rulmentul” din Braşov, apoi între 1982-1983 a lucrat ca miner la mina Lupeni, iar din 1983 şi până în 1989 la unitatea de pompieri din acelaşi oraş. În aceeaşi perioadă, el a terminat liceul la seral, având apoi mai multe încercări nereuşite de a intra la Facultatea de Litere din Bucureşti. În vara anului 1986, fratele său, Costică Asavei, a reuşit să treacă ilegal graniţa cu Serbia, reuşind, ulterior, să ajungă în Statele Unite ale Americii. În 1989, nemulţumit de condiţiile de viaţă din România, George Sava a decis să protesteze împotriva regimului de atunci prin realizarea unor manifeste, pe care să le distribuie în Lupeni, pentru ca apoi să plece din ţară, trecând ilegal graniţa cu Serbia. Pentru a nu trezi suspiciunile autorităţilor comuniste, George Sava a strâns materialele pentru realizarea manifestelor (carton, carioci) în decurs de câteva săptămâni. În acelaşi timp, şi-a pregătit cu minuţiozitate plecarea din ţară. Cu ajutorul prietenei sale, Mariana Lazăr, a făcut manifestele ce conţineau sloganuri anticomuniste („Jos Securitatea!”, „Jos comunismul!”, „Jos Ceauşescu!”), pe care le-a distribuit lipindu-le pe pereţii câtorva clădiri din oraş în noaptea de 19/20 octombrie 1989. În dimineaţa zilei de 20 octombrie, George Sava şi Mariana Lazăr au plecat spre Timişoara cu intenţia de a fugi din ţară. Ajunşi la Timişoara, au luat trenul spre Otelec, o localitate de la graniţa cu Iugoslavia, însă în tren au fost arestaţi de grăniceri. După ce li s-au luat primele declaraţii în legătură cu intenţia de a trece frontiera, cei doi au fost duşi la unitatea de grăniceri de la Jimbolia, unde au fost reţinuţi alături de alte 70 de persoane, arestate tot pentru „tentativa de trecere frauduloasă a frontierei”. După trei zile petrecute în arestul postului de grăniceri de la Jimbolia, cei doi au fost eliberaţi. Întors în Lupeni, la 24 octombrie, sub pretextul unei anchete legate de furtul unei cantităţi de dinamită din mină, George Sava a fost chemat la Miliţie şi pus să scrie o declaraţie, care ulterior a fost folosită pentru identificarea scrisului de pe manifestele anticomuniste răspândite în noaptea de 19/20 octombrie. După o percheziţie a Miliţiei la locuinţa sa, în urma căreia au fost găsite ciorne ale manifestelor, în seara aceleiaşi zile de 24 octombrie, George Sava, ca şi prietena sa, Mariana Lazăr, au fost arestaţi din nou. După arestare, cei doi au fost despărţiţi, reîntâlnindu-se abia după eliberare. George Sava a fost dus mai întâi la Miliţia din Lupeni, unde a avut loc o scurtă anchetă, apoi a fost transferat la Securitatea din Petroşani şi, după trei zile, la Bucureşti, la Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii din Calea Rahovei. Aici a rămas până la 22 decembrie 1989, când, în condiţiile izbucnirii revoluţiei, a fost eliberat împreună cu toţi ceilalţi deţinuţi. După 1990, a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. A lucrat ca jurnalist la ziarul „România Liberă”, până în 1999, când a emigrat în Canada. Odată cu emigrarea în Canada, şi-a schimbat şi numele din Gheorghe Asavei în George Sava. În prezent trăieşte în Canada, unde conduce o publicaţie dedicată comunităţii româneşti de acolo.